Jurnal alimentar: ziua 13

O zi busy, busy. Busy e bine. Nu e bine pentru scrisul pe blog, însă. Așa că postarea de azi va fi telegrafică. Continue reading

Jurnal alimentar: ziua 12

Uneori te trezești dimineață și simți că ți-e dor. De ceva, de cineva… Și atunci știi că sufletului tău îi e foame. Dorul e foamea sufletului. Ce faci când îți e foame? Te hrănești. Cum hrănești sufletul? Sufletul e mai pretențios cu hrana decât trupul. Continue reading

Jurnal alimentar: ziua 11

Articolul de ieri mi-a amintit cât de schimbătoare poate fi viața. Nu neapărat că azi ești bine, mâine te lovește tramvaiul. Ci azi ești într-un fel, mâine datele ecuației se schimbă. Sănătatea, lucrurile materiale, oamenii la care ținem și pe care ne bazăm… Totul poate lua o turnură neașteptată. Continue reading

Jurnal alimentar: ziua 10

Când m-a creat pe mine Dumnezeu a făcut economie de material. Când a ajuns la 1.50m a zis: „hai că mai fac un centimetru, doi și ajunge”. Și până acum 3 ani am compensat înălțimea cu lățimea. Adică eram cam grasă. Când am început să mănânc fără gluten slăbitul a fost ultimul lucru la care m-am gândit. Aveam dureri așa de mari din cauza spondilitei anchilozante, că nu îmi doream decât să nu mă mai doară. Atât aveam în minte, să nu mă mai doară. Continue reading

Jurnal alimentar: ziua 9

Nu e ușor să găsești ceva deștept de scris în fiecare zi. Pentru că sunt 9 zile de când scriu zilnic pe aici, iar numerologic 9 e final de ciclu, am să fac un mic bilanț. Scrisul zilnic m-a ajutat să mă disciplinez, să nu îmi mai caut scuze că nu am timp sau că nu am inspirație să scriu. Doar…scriu. Continue reading

Jurnal alimentar: ziua 8

Azi am avut o altă premieră, prima recoltă de cireșe de anul acesta. Un deliciu la micul dejun.20170517_192725 Mai târziu am intrat hotărâtă în bucătărie să rup pisica în două, să fac multe feluri de mâncare, de toate felurile și…ingredientele. Continue reading

Jurnal alimentar: ziua 7

Azi am fost în hipermarket. Nu dau numele, că nu fac reclamă. S-a nimerit să fie la 5 minute de mine, dacă era altul așa de aproape mergeam la el. Distanța până la cea mai apropiată piață e comparativă cu distanța de la un capăt la altul într-un oraș mic, așa că prefer hipermarketul. De lene. Continue reading